Prima pagină » Diagnosticarea esofagului Barrett: cum se efectuează și ce teste sunt necesare?

Diagnosticarea esofagului Barrett: cum se efectuează și ce teste sunt necesare?

b99185f0b0a8c1267c4d4a1965d05dc1

Esofagul Barrett este o afecțiune manifestată prin transformarea țesutului sănătos al esofagului într-un țesut cu o formă similară celei pe care o are intestinul subțire. Acest lucru se poate întâmpla atunci când acidul stomacal revine cu recurență în esofag (reflux gastroesofagian), iritând astfel țesutul acestei părți a tractului digestiv.Simptomele pot include arsuri la stomac, dificultăți la înghițire, durere toracică, tuse persistentă sau o posibilă pierdere în greutate. Chiar dacă esofagul Barrett poate crește riscul de cancer esofagian, nu toți pacienții diagnosticați vor dezvolta această boală oncologică. În prezent, există mai multe instrumente pentru diagnosticarea afecțiunii. 

Anamneza medicală

Efectuarea unei anamneze medicale reprezintă primul pas crucial în diagnosticarea esofagului Barrett. Medicul va pune o serie de întrebări precise, pentru a obține o imagine clară asupra unor aspecte privind:

  • manifestările bolii – esofag Barret simptome: arsurile la stomac, dificultățile la înghițire, durerea toracică etc;
  • severitatea și frecvența simptomelor – medicul va încerca să înțeleagă cât de mult afectează simptomele calitatea vieții pacientului;
  • factorii de risc: fumatul, obezitatea, vârsta, consumul excesiv de alcool și istoricul familial pot crește riscul de a dezvolta esofag Barrett;
  • posibila prezență a altor afecțiuni: unele simptome pot fi comune cu cele ale altor afecțiuni, iar anamneza medicală ajută la delimitarea acestei boli de alte patologii.

Endoscopia superioară 

Endoscopia superioară îi permite medicului să vizualizeze esofagul, stomacul și prima porțiune a intestinului subțire, având astfel acces la informații precise despre starea mucoasei esofagiene. Efectuarea sa cu scopul de a diagnostica esofagul Barret implică parcurgerea unui proces structurat în următorii pași:

  • pregătirea pentru procedură: pacientului i se va recomanda să nu consume alimente cu 8-12 ore înainte;
  • sedare: pentru confortul acestuia, se recomandă o sedare ușoară, astfel încât procedura să nu cauzele niveluri ridicate de durere sau disconfort;
  • introducerea endoscopului: se va introduce un tub subțire și flexibil (endoscop) prin cavitatea bucală, echipat cu o cameră video și o sursă de lumină;
  • vizualizarea imaginilor transmise: afișate pe un monitor, imaginile îi permit medicului să examineze în detaliu mucoasa esofagului.

Biopsia esofagiană

În timpul endoscopiei, medicul poate preleva o mostră de țesut esofagian de mici dimensiuni (biopsie), analizată apoi la microscop. Chiar dacă endoscopia superioară oferă o imagine de ansamblu asupra modificărilor la nivelul mucoasei esofagiene, biopsia poate confirma diagnosticul de esofag Barret, prin prezența țesutului intestinal în esofag.

Alte obiective ale biopsiei esofagiene:

  • biopsia permite evaluarea gradului de displazie, adică a modificărilor celulare precanceroase; displazia poate fi ușoară, moderată sau severă, iar gradul de displazie este un factor important în determinarea riscului de dezvoltare a cancerului esofagian și a necesității de monitorizare / tratament oncologic;
  • biopsia poate ajuta la excluderea altor afecțiuni ce pot avea manifestări similare cu cele ale esofagului Barrett, cum ar fi esofagita eozinofilă. 

Programează-te la un consult la gastroenterologie pentru a-i adresa specialistului mai multe întrebări privind modul în care decurge o biopsie esofagiană, perioada de recuperare și succesul acestei proceduri medicale, pe care echipa medicală o realizează de obicei în cadrul unei endoscopii superioare! 

Alte teste (opționale)

În anumite cazuri, medicul gastroenterolog poate recomanda și alte teste pentru confirmarea diagnosticului de esofag Barret, cum ar fi:

  • manometria esofagiană: măsoară presiunea din interiorul esofagului și coordonarea activității musculare de la nivelul său; poate detecta anomalii privind contracțiile musculare ale esofagului (contracții prea slabe, prea puternice sau nesincronizate), ce pot cauza refluxul de acid și dezvoltarea esofagului Barrett;
  • impedanța pH-metrie: măsoară atât aciditatea conținutului esofagian (pH-metria), cât și prezența refluxului non-acid (impedanța); oferă informații detaliate despre frecvența, durata și volumul episoadelor de reflux, atât acide, cât și non-acide (refluxul non-acid poate fi la fel de dăunător pentru mucoasa esofagiană ca și cel acid).

Dacă acuzi arsuri stomacale, dificultăți la înghițire, dureri toracice sau o pierdere în greutate inexplicabilă, te-ai putea confrunta cu esofagul Barret sau cu alte afecțiuni gastroenterologice manifestate asemănător. De aceea, consultul de specialitate este deosebit de important, pentru stabilirea unui diagnostic de precizie. 

Articolul de astăzi are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al gastroenterologului. Așadar, cel mai indicat este să te programezi acum pentru un consult de specialitate la Spitalul Memorial Băneasa, pentru a beneficia de suportul medical necesar stabilirii unui diagnostic și începerii unui tratament adecvat!