Ce este atopia și cum îți afectează viața de zi cu zi?

Pentru multe persoane, atopia este o provocare zilnică ce necesită o atenție constantă și adaptări continue. Vom discuta în continuare despre ce este această afecțiune, din ce cauze apare, cum afectează viața de zi cu zi și cum o poți gestiona. 

Ce este atopia și din ce cauze apare?

Atopia, cunoscută și ca dermatita atopică (eczema atopică) este o boală inflamatorie cronică, recidivantă și remitentă, care afectează una din zece persoane de-a lungul vieții [1].  

Dermatita atopică este cauzată de o interacțiune complexă între dereglarea sistemului imunitar, mutațiile genelor epidermice și factorii de mediu, care perturbă epiderma, provocând leziuni cutanate intens pruriginoase [1]. Persoanele cu atopie pot experimenta, de asemenea, deteriorarea barierei cutanate, ceea ce poate slăbi sistemul imunitar [2].  

Dermatita atopică este observată la aproximativ 10% până la 30% dintre copii și 2% până la 10% dintre adulți în țările dezvoltate. Această prevalență a crescut de două până la trei ori în ultimele decenii [3].

Atopia este împărțită în trei subclase în funcție de vârsta de debut [3]: 

• atopia cu debut precoce (de la naștere până la doi ani): cel mai comun tip de dermatită atopică, aproximativ 60% din cazuri începând până la vârsta de un an. 60% din cazuri se rezolvă până la vârsta de 12 ani [3];
• atopia cu debut tardiv: simptomele încep după debutul pubertății [3];
• atopia cu debut senil: o subclasă neobișnuită cu debut la pacienți mai în vârstă de 60 de ani [3].

Atopia la bebeluși

În timpul copilăriei și până la vârsta de doi ani, este cel mai frecvent ca o erupție roșie, care poate supura atunci când este scărpinată, să apară pe [4]: 

• față [4];
• scalp [4];
• zona pielii din jurul articulațiilor care se ating atunci când articulația se îndoaie [4].

Unii părinți se îngrijorează că bebelușul are atopie în zona scutecului; însă, această afecțiune apare rar în această zonă [4].

Atopia la copii

În timpul copilăriei, de obicei între doi ani și pubertate, este cel mai frecvent ca o erupție roșie îngroșată, care poate supura sau sângera atunci când este scărpinată, să apară pe [4]:

• coate și genunchi, de obicei în pliuri [4];
• gât [4];
• glezne [4].

Atopia la adolescenți și adulți

Pe durata adolescenței și al anilor de adult, este cel mai frecvent ca o erupție cutanată solzoasă, de la roșu la maro închis, care poate sângera și forma cruste atunci când este zgâriată, să apară pe [4]:

• mâini [4];
• gât [4];
• coate și genunchi, de obicei în pliuri [4];
• pielea din jurul ochilor [4];
• glezne și picioare [4].

Alte caracteristici comune ale dermatitei atopice includ [4]:

• un pliu suplimentar de piele sub ochi, cunoscut sub numele de pliu Dennie-Morgan [4];
• întunecarea pielii de sub ochi [4];
• cute suplimentare pe palmele mâinilor și tălpile picioarelor [4].

Cum afectează atopia viața de zi cu zi?

A trăi cu dermatită atopică poate fi dificil. Efectele dermatitei atopice pot afecta multe aspecte ale vieții tale [5]

De la imprevizibilitatea erupțiilor la somnul perturbat și sentimentele de conștientizare de sine, nu este surprinzător că persoanele cu dermatită atopică sunt mai predispuse să se confrunte cu emoții negative. Dar stresul în sine poate duce la mâncărime crescută și scărpinare și poate chiar declanșa erupțiile pe care încerci să le eviți [5].

Metode de gestionare a dermatitei atopice

În prezent, nu există vindecare pentru eczema atopică, dar tratamentul poate ajuta la ameliorarea simptomelor și multe cazuri se îmbunătățesc în timp [6].

Multe tratamente diferite pot fi utilizate pentru a controla simptomele și a gestiona eczema, inclusiv [6]:

• tehnici de autoîngrijire, cum ar fi reducerea scărpinării și evitarea factorilor declanșatori [6];
• emoliente (tratamente hidratante) – utilizate zilnic pentru pielea uscată [6];
• corticosteroizi topici – utilizați pentru a reduce umflarea, roșeața și mâncărimea în timpul erupțiilor [6].

Disclaimer: acest articol este destinat să ofere o înțelegere generală a atopiei și a impactului său. Nu trebuie utilizat ca bază pentru autodiagnosticare sau tratament. Pentru sfaturi medicale specifice și tratament personalizat, consultă un medic dermatolog.  

Bibliografie:

1. Frazier, Winfred, and Namita Bhardwaj. “Atopic Dermatitis: Diagnosis and Treatment.” American Family Physician, vol. 101, no. 10, 2020, pp. 590–598, www.aafp.org/pubs/afp/issues/2020/0515/p590.html;

2. National Eczema Association. “What Is Eczema?” National Eczema Association, 2017, nationaleczema.org/eczema;

3. Kolb, Logan, and Sarah J Ferrer-Bruker. “Atopic Dermatitis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448071;

4. NIAMS. “Atopic Dermatitis.” National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases, 2022, www.niams.nih.gov/health-topics/atopic-dermatitis;

5. “Impact of Atopic Dermatitis.” Www.atopicdermatitisrevealed.com.au, www.atopicdermatitisrevealed.com.au/the-impact-of-atopic-dermatitis;

6. “Atopic Eczema Symptoms and Treatments.” Www.nhsinform.scot, www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/skin-hair-and-nails/atopic-eczema/.